Alei! întortocheate căi se scurg pe sub copite.
Nefericite văi nu ne asteaptă fericite
Finite zări ne spulberă prin site
Iluziile noastre mereu neimplinite
Smintite nepăsări ne-mping fără cuvinte
În hăuri cu ecouri vagi, nedesluşite
Mai e ceva de spus
În roşul de apus?
Mai e de plâns
Pe cei ce nu-s?
Mai e de râs
Cu buza-n sus?
Mai e de tumbe
Şi flic-flacuri oare?
Nu!
Ce-i dus e dus.
Suprimă cu forţa sublima depresia ce mă excită
Afână cu sapa păgână mormântul cometei ce ma irită
Alină cu gheara de lână tragicomedia ce mi-e sortită
Amână capela boltită
Sfărâmă dorinţa şoptită
Fă-mi pieptul de dor să sughită
Reumple-mi cupa golită
Dezminte cuminte blestem de oţel
Aminte să ţinte în unicul fel
Apel la depinde cuprinde de zel
Revinde murinde de frică de Cel
Surprinde cuvinte cu lupi de măcel
Defel nu mă minte în blana de miel
De când?
De atunci.
De unde?
De-acolo.
Până când?
Până atunci.
Până unde?
Până hăt.
De ce?
De ce?
De fiecare dată când,
Mă uit şi râd,
Hlizit deplâng
A stării fapte
În şoapte resemnate de mormânt.
Deplin zăcând,
Snopind în gând,
Şoptind zbierând
Lupesc cătând.
Nicicând! Nicicând!
Destinul însa poartă
Hilar veşmânt.
Stupid curând
Şi preacurând
Depind prea tare de cuprind,
De hohotul în hău de noapte.
Prelung zbierand la duse-s toate
Colind de nu ştiu şi de poate.
Sărate-s toate,
Plate-s toate.
Mă clatin.
Scuip.
Mă clatin.
Hai nu mă nebuni
Nu fi naiv
Nu te prosti
Nu-mi zi
Şi nu sări
Şi fii mă serios
Nu fi nebun
Nu fi căpos
Hai nu mă nebuni
Dar nu pleca
Mai stai
Nu te grăbi
Nu-ţi fie frică
De ce-o fi o fi
Nu mai fugi
Nu mai minţi
Nu te pripi
Mai stai
Nu fi
Blia, mai în scurt pizdéţ,
Fsemu kanéţ.
Blia, náhui nu ti jioşi.
Blia, vrei nu vrei.
Blia, hui zabéi.
Blia cum n-ai da
Cum n-ai intoarşi-o,
Tot ţ-o iei.
Duti ăi deaişi.
Nu mai futi capu.
Nu pizdi
Şî nu purşî.
C-a sî dai di dracu.
Eşti fericit? m-a-ntrebat.
Da. am raspuns,
Cât timp nu sunt nefericit,
Mă simt fericit.
Simplu şi frumos
Ca din cur scos
Altcândva
Altundeva
Altă dată
Altceva
De-acuma poţi
De-acuma hai
De-acum ascultă
Ce mai stai
Din ce în ce
Şi tot mai mult
Ascultă zarea de tumult
Asmute-ţi câinii de demult
Rânjeşte-ţi colţii de temut
***
Ascunde secunde
Surprinde mărunte
Sleite de crude
Abunde de ploi
***
De când sunt duse oare toate?
De când sunt sterpe a lor şoapte?
A lor privire s-a uitat de când?
De când se va lăsa iar noapte?
Şi soarele va răsări de când?
A lunii spate-l vom vedea de când?
De când aproape vom fi de pământ?
De când uita-vom iar de moarte?
La drum în noapte
Las totu-n spate
Si inima îmi face bum
Speranţe moarte
De-adio şoapte
s-au risipit în fum
La drum în stele
Sub gânduri grele
Puterii fricii mă opun
Şi toate-s iarăşi ale mele
Pe toate iar le ard îin scrum
La drum cu lună
Spre ziua bună
Ce nu prevede nimic bun
Cu-a mea nebună
Cu-a gurii spumă
Zâmbesc la drum
